5dd731014c71620b5a0eaa4b586b5290

De ar fi avut toţi copilărie ca a mea, astăzi ar fi mulţi adulţi fericiţi, împliniţi și mulţumiţi de șansa pe care o au de a fi încă în viaţă.

Copilăria mea avea parfum de bunici. Cum miros ei? Unii ar spune, urât ca sunt bătrâni eu aș spune că miros a dragoste, a răsfăţ, alintături și povești!

Vacanţa de vară ne-o petreceam la ţară, asta era o binecuvântare, puteam să ne bucurăm de libertate, de aer proaspăt, de mâncare delicioasă.

Miclești este un alt sat în care am copilărit. Ce mă șochează este faptul că acest sat a rămas la fel. Casele sunt micuţe, în ferestre se văd pe ici pe colo, câte o mușcată și o lumânare ce ţine rol de lumină pe timpul nopţii, case din lut cu acoperiș din stuf. Prea săraci? Poate…dar nu-i așa că ii frumos să te întorci în locul copilăriei și totul să ţi se pară la fel, de parcă ai plecat ieri.

Frumoase vremuri ce au trecut. Noi eram o “șatră” mari de copii ce plecam cu vacile la păscut, era o mare responsabilitate să nu adormim și să pierdem vreo una sau să dea iama în păpușoi și să li se umfle “ţâţele”. Noi cei ce terminam ziua jucându-ne “De-a v-aţi ascunselea”, “Feriţi-vă de măgăruși”, “Ţară, Ţară vrem ostași”, “Flori, fete sau băieţi, melodii sau cântăreţi”. Noi cei ce inventam jocuri, ce reţineam toate bancurile ca să fim cei mai cooli, noi cei ce ne înfricoșam când furtuna se pornea, noi cei ce fugeam spre câmp ca să îmbrăţișăm florile nemuritoare.

La Miclești am trăit viaţa autentică de ţăran. Mâncam mămăligă coaptă pe plită, ceapă cu slănină, ţâri, lapte cu tăieţei, narangâte, gogoși cu dulceaţă, nuci verzi, păpușoi ferţi, dulceaţă de caise….

Când mă gândesc la bunica o văd cu șorţul împrejur, pentru că ea căra câte ceva pentru fiecare copil din sat.

Când mă gândesc la bunicu, mi-l amintesc ţinându-ne priedică că nu am învăţat lecţia la istorie și ne punea să citim din Istoric Magazin. De la el am luat pasiunea pentru citit!

Bunicii mei aveau o cameră în care ţineau ţigări de vânzare și uite așa am învăţat că oamenii se așteaptă cu banii, că ei sunt trecuţi acolo pe o coală de hârtie îngălbenită de timp!

De la ei învăţat ce înseamnă răbdarea, respectul pentru natură, pentru animale, bunătate, echilibru, mulţumire!

Dragii mei bunici s-au dus și au lăsat în urmă ecouri de voci ce câteodată îmi șoptesc: Trăiește azi și pentru mâine!

 

#Dor de casa copilăriei

#Dor de copilărie

#Dor de bunicii mei dragi

#Dor de România