Toată viaţa învăţăm

Etichete

Viaţă. Lecţii. Copilărie. Maturizare

Cele mai importante lecţii pe care le-am învăţat prin intermediul cărţilor pe care le-am citit când am fost mică:

Că binele întotdeauna învinge, oricât de multe obstacole, probe, ai de trecut.

Că prinţesele sunt frumoase datorită faptului că au un suflet minunat.

Că zânele sunt fiinţe ce te ajută fără să-ţi ceară nimic la schimb.

Că nu trebuie să mă dau niciodată bătută. Trebuie să lupt până la ultima clipă.

Că toate sunt trecătoare: durerea, suferinţa, mâhnirea,

Că trebuie să oferi și altora din puţinul tău: o bucăţică de pâine, un cotor de măr, o seminţă de dovleac.

Că trebuie să întinzi o mână de ajutor celor aflaţi în nevoie.

Că trebuie să asculţi de părinţi, să nu ieși din gura lor.

Că oricât de “rătăciţi” am fi în final vom găsi luminiţa din capătul tunelului.

Că nu trebuie să am încredere în străini. Sunt oameni ce pot să-mi facă rău.

A nu marginaliza oamenii ce sunt “diferiţi”, au multe calităţi și lucruri ce îi poţi învăţa de la ei.

Degeaba ești bogat dacă nu ești împlinit în dragoste.

Fericirea o găsești prin intermediul iubirii.

Că nu trebuie să pui preţ pe lucruri, le poţi pierde în orice moment.

Să nu-mi fie teamă să spun adevărul în faţă, acolo unde oamenii încearcă să-l coase cu minciuni.

Lebedele au fost “răţuști urâte” înainte de a se transforma în cele mai minunate creaturi.

Pentru a reuși în viaţă avem nevoie unii de alţii.

Fă-ţi prieteni pretutindeni.

Cel mai frumos loc din lume rămâne locul unde ai copilărit.

Că nu există un leac pentru Tinereţe fără bătrâneţe și viaţă fără de moarte.

Că cel mai important ingredient în mâncare pe lângă sare, este dragostea.

Bunicul și bunica sunt eroii copilăriei noastre.

 

 

Reclame

Parfumul anilor ’30

Etichete

Nostalgie

Când eram mică îî ziceam bunicii să închidă radioul că muzica ei mă face să fiu tristă. Oamenii trebuie să fie mereu fericiţi, să zâmbească. Pe atunci încă nu cunoșteam sentimentul nostalgie.

Dacă ai ști bunico că azi ascult muzica tinereţii mătale, ţi-ar sălta inima de bucurie.

Evenimente importante:

• Efectele Marii Crizei Economice
• Adolf Hitler și Partidul Naţional Socialist German Muncitoresc (Partidul Nazist-1933) ajung la putere în Germania
• Izbucnesc următoarele războaie:

Războiul Colombia-Peru (1 septembrie 1932-24 mai 1933)

Al Doilea Război Chino-Japonez (7 iulie 1937- 24 mai 1933)

Al Doilea Război Mondial (a izbucnit la 1 septembrie 1939)

• Dezastre:

Explodează dirijabilul german Hindenburg în aer deasupra Lakehurst, New Jersey;

Dust Bowl: o perioadă de furtuni puternice de praf care a provocat daune ecologice și agricole majore;

Revărsarea Fluviului Galben din 1938 a dus la inundaţii în Huayuankou, China a 54.000 km de teren și la pierderea a 500.000 de vieţi.

În literatură sunt publicate următoarele cărţi:

Gib Mihăescu- Braţul Andromedei, Nicolae G.Rădulescu-Niger- Omul de cristal, Cezar Petrescu- Baletul mecanic, Al.Dem.Coltesti-Pământul în flăcări, Felix Aderca- Orașele înecate, D.V.Ienciu- Cataclismul anului 2000, Maurice Level- Ȋn împărăţia prigoniţilor, H.G.Wells- Năvălitorii din stele, A.Frodegil- Razele infernale, Ilie Ienea- Ard luminile-n Vitol, L.Detre- Lupta între două lumi, Victor Papilian-Groaza, I.C.Vissarion- Agerul pământului.

În muzică se remarcă:

Cab Calloway, Bessie Smith, Bing Crosby, Lydia Mendoza, Sol Hoopii, The Carter Family, Robert Johnson, Billie Holiday, Judy Garland, Lead Belly, Solomon Linda & The Evening Birds.

Perioada interbelică în muzica românească ne-a lăsat cele mai nemuritoare cântece interpretate de: Maria Tănase, Zavaidoc, Cristian Vasile, Titi Botez, Jean Moscopol, Gion, Petre Alexandru, Dorel Livianu, Ioana Radu, Mia Braia.

 

Idee: Luaţi lecţii de tango. Anii ’30 a fost epoca tangoului.

 

Am scris de asemenea un articol despre Anii 20’, dacă vreţi să-l citiţi/recitiţi îl găsiţi aici:

https://talismanulfericirii.wordpress.com/2017/02/19/parfumul-anilor-20/

Pe vremea mea…

Astăzi 13 Februarie într-o zi ghinionistă de Marţi, Sărbătorim Ziua Mondială a Radioului.

 

Puţini dintre noi mai au un radio în casă, le-am înlocuit pe toate cu ipod-uri, telefoane și tablete performante.

Pe vremea mea… cum ar zice bunica, radioul răsuna ograda iar știrile intrau în casă tot prin intermediul lor.

Am frumoase amintiri de pe vremea Radioului. La bunici nu aveam acces la televizor așa că unica sursă de informaţie pe lângă librăria din sat, rămânea radioul. Cine nu-și amintește de vocea de la radio ce ne anunţa ora exactă? Aici Radio România Actualităţi este ora 13.

La Radio ascultam și povestea de seară, nu lipseau emisiunile cu dedicaţii, top-ul celor mai iubite cântece românești. Tot prin intermediul radoiului am făcut “cunoștiinţă” cu cei mai iubiţi interpreţi de muzică ușoară și populară.

Îmi amintesc de zilele ploioase ce le petreceam în casă dansând și fredonând melodiile de la Radio: Jessica Jay-Casablanca, Mr. President- Coco Jambo, Kaoma-Lambada, Vengaboys- Shalala, Los del Rio-Macarena, Ricky Martin-Livin La Vida Loca, Aqua- Barbie Girl, Garcia-Bamboleo iar lista ar fi prea lungă) deși nu înţelegeam nimic din ceea ce cântau ei aveam pentru fiecare în parte o coregrafie relizată de noi.

Vă mai amintiţi de casetele îngregistrate pe casetofon?

Atunci nu se inventase încă WII și nici termenul de karaoke nu îmi era cunoscut.

În dimineţile cu soare ne luam radoiul încărcat cu baterii și repetam în curtea școlii dansul pentru Serbarea de final de an. Dansam până ne juleam genunchii și rupeam papucii. Ne udam cu apă la ciușmeaua din sat și alergam desculţi prin praf.

Câtă fericire încăpea în sufletul unui copil! Câte melodii știam și cu câtă poftă trăiam viaţa!

Radioul mi-a dat șansa să “deschid cutia pandorei”. Mi-a stârnit curiozitatea și hrănit imaginaţia!

Eu văd…

Etichete

Iubire.Dor.Îmbrăţișare

 

Eu văd iubirea în etape:

 

Iubirea o văd nebună.

Iubirea o văd flămândă.

Iubirea o văd nestartonică.

Iubirea o văd jucăușă.

Iubirea o văd pasională.

Iubirea o văd pătimașă.

Iubirea o văd vicleană.

Iubirea o văd egoistă.

Iubirea o văd cu dor ce doare.

Iubirea o văd ca pe un fruct interzis.

 

Iubirea o văd într-un dans în doi.

Iubirea o văd plină de dorinţă.

Iubirea o văd plină de promisiuni.

Iubirea o văd plină de speranţă.

Iubirea o văd împlinită.

Iubirea o văd ca pe un cerc complet.

Iubirea o văd cu râsete de copil.

Iubirea o văd cu grijă.

 

Iubirea o văd cu mângâieri de mâini aspre.

Iubirea o văd după ani și ani petrecuţi împreună.

Iubirea o văd ca un strigăt de ajutor.

Iubirea o văd ca o tresărire de spaimă dimineaţa în zori.

Iubirea o văd ca o nostalgie.

Iubirea o văd cu amintiri adunate legate cu sfoară.

Iubirea o văd cu recunoștinţă.

Iubirea o văd ca o mulţumire.

 

Iubirea o văd ca pe o pierdere.

Iubirea o văd ca un dor ce îţi sfâșie pieptul.

Iubirea o văd ca pe o luptă.

Iubirea o văd ca o îmbrăţișare de mirosul lăsat în urmă.

Iubirea o văd într-un tabou atârnat pe perete îngălbenit de timp.

Iubirea o văd în eternitate.

Iubirea o văd într-o regăsire a sufletelor.

 

Iubirea o văd pretutindeni: o văd în adolescenţi plini de speranţă, tineri ce se ţin mână în mână, adulţi cu buze încleștate de dorinţe, bătrânei mergând agale unul lângă altul.

Iubirea o văd în gesturi, în chipurile oamenilor, în ochii ce plâng, în mâinile ce mângâie, în braţele ce se îmbrăţișează, în zâmbetele furișate, în cuvintele dulci, pe buze, pe piele, pe mâini.

Iubirea este în noi.

De ce o căutăm în vitrine, flori, bomboane și alte alte minunăţii?

 

Îmi cresc aripile …

Etichete

Mai vreau să rămân un pic, O altă viaţă

La 15 ani ai în faţă toată viaţa. Ai atâtea vise, atâta energie, atâtea planuri, atâtea speranţe. La 15 ani nu accepţi cu ușurinţă NU și nu te dai atât de ușor bătut. Martina a luptat până în ultimul moment pentru viaţa ei. S-a agăţat de ea, s-a târât după ea, a implorat să mai rămână, a strâns din dinţi când boala a înfrânt-o.

Într-un control de rutină a aflat că are o tumoare pe creier. Nu s-a întrebat niciodată de ce ea ci a zis că sunt destul de puternică să lupt doar că uneori până și cei mai curajoși oameni mor.

Dacă ai fi cunoscut-o pe Martina ai fi iubit-o instant. Era o fiinţă caldă, iubitoare, prietenoasă, visătoare, plină de energie, zâmbăreaţă. Iubea dansul, iubea viaţa.

Martina nu a știut că viaţa ei va fi atât de scurtă pe Pământ dar atât cât a trăit a trăit intens fiecare clipă.

Martina nu a avut șansa la o viaţă mai lungă. Nu a avut posibilitatea să-și vadă visele îndeplinite, nu a avut timp… noi îl avem dar nu îl preţuim. Dintre toate bogăţiile lumii, timpul este cel mai preţios. Ce faci cu timpul tău? Ce ai face dacă ai ști că mai ai puţin de trăit? Cât de mult preţuiești viaţa pe care o trăiești?

Sunt oameni ce luptă până la ultima bătaie de inimă și sunt oameni ce renunţă la prima lovitură. Vreau să fiu în categoria ce luptă, ce trage de viaţă până la ultima picătura.

Martina și alţi oameni ce i-am pierdut m-au învăţat să apreciez viaţa, să lupt pentru ea, să fiu fericită că inima mea bate, să îmi doresc mai întâi sănătate și restul după.

Draga mea, tu ai fost minunată pe pământ dar în cer ești înconjurată de îngeri. Aripile tale cresc și ating pâmântul cu ele.

Ai lăsat un gol în vieţile oamenilor ce i-ai atins cu dragostea ta!

 

Un mesaj de la Martina pentru oamenii ce au iubit-o!

 

Îmi cresc aripile și aș vrea să-ţi ating obrazul mamă, să-ţi șterg lacrimile.

Îmi cresc aripile și aș vrea să pot zbura în casa ce am copilărit.

Îmi cresc aripile și sunt liberă, am un cer de explorat și o lume de vegheat.

Îmi cresc aripile în locul unde obișnuia să-mi bată inima!